Am fost sambata intr-un club cu cativa prieteni, unde am baut primul meu cocktail cu alcool, daca nu luam in considerare si cele facute acasa, cu cerinta sa fie cu putin putin alcool...ah trebuia sa imi pun o dorinta, era primul...si nu stiu de unde, am ajuns, la inima rea : nu rade Andra, oamenii mor de inima rea. Sa mori de inima rea! ce lucru, in ce conjuctura trebuie sa ajunga o persoana, inca sa moara de inima rea. aa da! mi-am amintit incepusem de la ideea ca o prietena zicea, ca o doare inima, si eu am replicat ca inima nu doare, nu? asa stiam ca e singurul organ care nu doare, dar probabil ajunge sa simte atat de puternice lucruri incat, sa-ti faca intreg corpul sa doara? cred ca da...ma declar convinsa de faptul ca intreg sistemul poate fi guvernat de un organ atat de mic, care simte atat de multe lucruri, care trece de la atat de diferite stari.
Ma gandesc acum cum ma simt cand sunt fericita, ca am impresia ca se revarsa peste tot in jurul meu din chiar interiorul meu, o stare de bine. Oare inima mea genereaza senzatia aceasta? Am suferit si din dragoste, si cum imi spunea tata caaaandva, in tineretea mea, sa ai grija, ca poti sa suferi tare din dragoste, si te indoaie, ca un fier incalzit...spunea tata, in ideea ca poate sa faca orice din tine, esti maleabil, atunci cand ai parte de iubire? probabil ca da.
Deci cum spuneam, am si suferit, si dorinta de alunecare in butoiul tau de suparare e mare atunci. Dar e inima capabila sa simta atat de tare incat toate celelalte lucruri ale tale sa fie afectate de ea? Inclin sa cred ca da, sunt atat de multe povesti de dragoste, incepand de la cea a parintilor mei, care ieri au facut 25 de ani de cand s-au casatorit ( si le doresc din tot sufletul sa mai sarbatoreasca inca 100 de ani, la cat de frumosi si de bine le e impreuna), pana la cele din carti, unele mai siropoase, altele mai complicate si terminand cu cea din viata noastra a fiecaruia, sau cea care tocmai am incheiat-o sau de ce nu, cea care va urma.
Asadar, e dovedit de stiinta ca se poate muri de inima rea, deci mai mult ca sigur ca ne afecteaza intr-o foarte mare masura fiecare sentiment pe care il traim, sau poate importanta pe care o acordam fiecarei trairi.
Primul meu cocktail a ajuns la discutia despre inima rea, sper ca nu e un semn rau...sau poate era al doilea? :)
O, inima: amurguri, când se lăsă grele peste ea
ReplyDeleteaud, cum tainic îmi şopteşte,
că ea e lutu-n care-odinioară pe Golgota
s-a scurs şiroaie sângele din trupul lui Iisus,
când ghimpii îl muşcau ca nişte ochi de farisei.
O, inima: când pieptul ea mi-l sparge cu
bătăi de plumb,
atunci îmi strigă îndrăzneată
că peste veacuri lungi şi goale şi pustii,
când Dumnezeu se va-ndemna,
să fac-o altă lume
şi-o omenire
din neamuri mari de zei.
Stăpânul bun va plămădi atunci din lutul ei
pe noul Adam.( Lucian Blaga - Inima)
Inima este cel mai important organ si unu din cele mai importante creatii ale lui Dumnezeu. Fara inima nu ar exista viata, fara inima nu ar exista sentimente. Inima este cel mai ancestral organ, pe care trebuie sa il slujim si ocrotim, deoarece in jurul ei ne invartim cu totii! Salutari si Cheers! pentru urmatorul cocktail!
ma mai gandesc la urmatorul cocktail, pt ca mi se prea incalzesc obrajii de la el :) ce frumos ai scris, ca de obicei. si in continuare nu vrei sa imi spui cine esti?
ReplyDeleteCe relevanta are? Sunt doar un simplu stimator si un devotat cititor al blog-ului tau! Imi place sa citesc ce scrii, ca ma resimt in intamplarile tale. Deocamdata as dori sa imi pastrez pseudonimul de Mr. Butterfly.
ReplyDeleteAvand in vedere faptul, ca linkul blogului meu l-am pus doar pe messenger, inseamna ca ne cunoaste! e drept ca exista si posibilitate sa fi dat peste el din intamplare. Poate ca o motivatie foarte buna nu am dar curiozitatea e foarte mare, poate chiar daca ne cunoastem, sa alipesc cuvintele tale, persoanei tale..ah nici nu e atat de greu de inteles de ce as vrea sa stiu, chiar daca, recunosc e bun si misterul :) Dar macar trebuie sa imi promiti ca e doar pt "deocamdata" cum ai spus si tu..Mr. Butterfly, iti multumesc inca o data pt regularitatea cu care imi citesti cateva din gandurile mele, nu zic devotament, ca mi se pare un lucru prea mare. Multumesc si sa stii ca astept cu nerabdare sa stiu cine esti :)
ReplyDelete