Sunt recunoscatoare. Intotdeauna am fost. Pentru familia superba pe care o am si pentru felul in care dupa ce ne certam, fiecare dintre noi incearca sa se apropie de celalalt pentru ca e sentimentul acela de a fi aproape de cel pe care il iubesti si care stii cu siguranta ca niciodata nu o sa-ti faca ceva rau...si nu e linguseala, pur si simplu ne apropiem unii de ceilalti…fiecare in felul lui…unul mai stangaci ca celalalt dar cine sta sa vada asta….si ne apropiem ca sa pastram atmosfera aceea care te face sa te simti bine…si oricat de cliseu suna…te face sa uiti de tot ce e afara…e caldura caminului nu? Sunt recunoscatoare pentru fiecare vant care bate, pentru fiecare frunza care are drumul ei si ma face pe mine sa ma simt bine atunci cand ii vad zborul pe care il are atunci cand atinge pamantul, sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce am si ce ma inconjoara…si cred ca am ajuns sa fiu recunoscatoare si pentru raul care …chiar trebuie sa existe in viata noastra ca sa apreciem binele mai apoi…asa se spune nu?
Sunt recunoscatoare pentru lucrurile mici, pentru oamenii pe care i-am cunoscut, pentru tine, pentru pietre, pentru soare, pentru certuri din care am de invatat, pentru cartile pe care pot sa le citesc, pentru zambetele pe care le-am primit, pentru noi, pentru muzica, pentru tot. Multumesc.
Imi doresc din tot sufletul SA MAI SCRIIII!!!!!!!!! :)
ReplyDelete:) ce frumos..si ce bine ar fi daca am stii cu totii (inclusiv eu) sa fim mai des recunoscatori pentru lucrurile marunte din viata noastra. Dar din pacate deseori uitam ca un pahar pe jumatate gol e in acelasi timp pe jumatate plin:)
ReplyDelete